Cum sa ne imbunatatim mancarea cu vitamine

Pentru îmbogăţirea mâncării cu vitamine se recomandă:

La supă se adaugă 2-3 morcovi înăbuşiţiîn ulei şi apă, astfel se câştigă o cantitate apreciabilă de caroten. Boiaua dulce de ardei este bogată în vitamina A. Vara se poate folosi sucul proaspăt de roşii adăugat în mâncare. Acrirea ciorbelor cu borş, care conţine complexul B sau cu lămâie, este preferabilă oţetului sau sării de lămâie.

Verdeţurile: mărar, pătrunjel, tarhon, leuştean aduc un aport important în vitaminele A, C şi P. Transformarea în fragmente mici: răzuire sau trecere prin sită măreşte contactul cu oxigenul din aer sau din apă şi favorizează distrugerea vitaminei C. Cartofii tăiaţi în bucăţi mici pierd 50 % din vitamina C, iar transformaţi în piure pierd 80 % din vitamina C.

Frunzele verzi care învelesc legumele sunt de 20 de ori mai bogate în caroten decât cele din mijloc.

Carnea conţine în special vitamine din grupul B, iar peştele vitamina A. Pentru prepararea corectă şi gustoasă a unei fripturi, carnea trebuie pusă la fript pe grătarul foarte bine încins, adăugându-i-se sare numai după ce se ia de pe grătar. Dacă sarea se adaugă înainte, aceasta extrage sucul din interior, care se scurge pe grătar, împreună cu o parte din principiile nutritive, inclusiv cu vitaminele. Fierberea în scopul păstrării vitaminelor se face prin introducerea bucăţii de carne în apa gata clocotită; astfel, proteinele prin coagulare bruscă în apa fierbinte formează o crustă care nu permite substanţelor nutritive să treacă în apa de fierbere.

Laptele prelucrat termic conţine cantităţi mai mici de vitamina C; grăsimile din lapte conţin provitaminele D2 şi D3 care se transformă în vitaminele respective în urma expunerii pielii la raze ultraviolete.

Produsele lactate acide: laptele bătut, iaurt, chefir, sana sunt mai bogate în vitamine din grupul D3 şi în plus, favorizează absorbţia calciului. Aceste produse creează un mediu acid în intestin, care-i impropriu dezvoltării bacteriilor de putrefacţie şi favorizează sinteza vitaminelor din complexul B şi al vitaminei K. Fierberea laptelui mai mult de 10 minute duce la dispariţia majorităţii vitaminelor; vasul cu lapte fiert trebuie răcit brusc. Imediat după răcire se va acoperi, deoarece vitaminele B2 şi C se distrug la lumină.

Brânzeturile conţin vitaminele A si D, dar sunt lipsite de vitamina C; brânza  grasă conţine cantităţi mari de vitamina A.

Zahărul este total lipsit de vitamine; mierea, în schimb, conţine foarte multe vitamine uşor asimilabile. Lăptişorul de matcă conţine vitaminele B1, B2, B6, B12, acid folie, PP,C, biotină, dar e lipsit de vitaminele liposolubile A, D şi E. Polenul conţine proteine, zaharuri, minerale, vitamine, substanţe hormonale; din cei 22 aminoacizi, 20 sunt prezenţi în polen; în 100 g polen sunt aminoacizi echivalenţi cu cantitatea din o jumătate kilogram de carne sau 7 ouă.

Fructele se consumă pe stomacul gol; la digestia fructelor omul nu consumă nici un fel de energie; fructele nu se digeră în stomac, căci sunt predigerate. Fructele proaspete trec prin stomac în 20-30 min, de aceea ele nu trebuie mâncate niciodată cu ceva sau după ceva. Importanţa enormă culinară a fructelor constă în conţinutul valoros de combustibil. Fructele trebuie bine mestecate, salivate abundent, se recomandă consumarea lor cu coajă sau curăţate în strat foarte subţire.

Roşiile sau cepele mai mici conţin cu 30-140 mg % mai multă vitamina C decât cele mari, pentru că suprafaţa lor e mai mare în raport cu greutatea. Legumele şi fructele crescute lasoare au de până la 2 ori mai multă vitamina C decât cele care s-au dezvoltat la umbră.